Clujeanca, pasionata de jurnalism, creative writing, blogging si online.

May 06 2011

Facebook – benefic sau dăunător pentru studenți?

Eu sunt o mare fană a graficelor, mai ales când sunt drăguţ aranjate de către un designer cu ochi bun. Şi mai ales când sunt utile. :) Prin urmare, am dat peste un studiu interesant, făcut de OnlineEducation.net, în care se dezbate impactul pe care Facebook îl are asupra studenţilor. Se pare că reţeaua socială e mai mult o piedică în dezvoltarea vieţii profesionale şi chiar personale decât un instrument care să le aducă beneficii.

Din 96% din studenţii care folosesc Facebook, 20% au avut note mai mici din cauza ca-şi verificau conturile în timp ce învăţau. Desigur, 79% dintre ei nu credeau că multitaskingul le-ar putea afecta cumva activitatea academică, iar 20% chiar au mers până la punctul în care au afirmat că folosind social media se simt mai aproape de instituţia de învăţământ din care fac parte. Desigur, la nivel declarativ, totul e roz şi frumps, fiindcă nu mai puţin de 75% dintre studenţi au afirmat că sunt dispuşi să colaboreze online, însă de acolo şi până la fapte e cale lungă.

Dacă aveţi chef, aruncaţi-vă ochii pe graficul de mai jos, fiindcă are nişte date chiar interesante.

Is Social Media Ruining Students?
Via: OnlineEducation.net

Voi ați simțit vreodată că impactul folosirii rețelelor sociale în viața de student? Credeți că social media a schimbat ceva fundamental în relațiile dintre tineri? Dacă aveți exemple, mi-ar plăcea să le citesc în comentarii.

Via Allfacebook.

February 25 2011

Este bine sau nu să faci un masterat?

Tagged Under : ,

Ştiu, subiectul pare serios şi, ca să vă liniştesc curiozitatea, chiar aşa şi este. M-am confruntat cu întrebarea asta în ultima perioadă, mai ales de când cu sesiunea chinuitoare din iarnă. Şi cum dispun de timp berechet pentru a-mi pune probleme abisal-metafizice despre viaţă şi carieră, mintea mea a zburdat zglobie în ore târzii din noapte şi a generat asta, adică o filosofeală cu privire de subiectul acesta.

Da, probabil că celor ce sunt mai maturi sau cu mai multă experienţă de viaţă li se pare total prostească o astfel de întrebare. Nu mai zic de ceea ce ar gândi profii mei de la facultate în cazul în care ar citi articolul.

Eu, din perspectiva unei studente de 22 de ani la un masterat de jurnalism, mă declar puţin buimăcită de această întrebare şi, de aici şi o enumerare a avantajelor / dezavantajelor gândite de mine despre „exerciţiul profesional” de a face un masterat.

Deci, potenţiale avantaje:
1. îţi îmbogăţeşte experienţa şi cunoştinţele, fără de care nu prea poţi supravieţui în universul profesional actual.
2. dă bine la CV, o ştim cu toţii, pentru că e dovada unui plus de specializare.
3. îţi lărgeşte perspectivele, mai ales daca alegi un masterat într-un alt domeniu decât cel studiat în facultate.
4. îţi oferă posibilitatea de a promova în funcţii înalte, aşa se zice: cum mai sunt încă prezente în România tot felul de condiţii birocratice care pun accent pe documente doveditoare ale studiilor înalte mai mult decât pe competenţele avute, beneficiul este clar.
5. ceea ce gândeşti că ar fi scopul de moment al unui masterat nu e neapărat şi scopul final, deci s-ar putea să fim noi înşişi surprinşi de cum se întorc lucrurile în favoarea noastră.

Eventuale dezavantaje:
1. îţi consumă timp, resurse şi energie atunci când poate mai ai şi alte lucruri solicitante de făcut, eventual un job.
2. de cele mai multe ori, utilitatea unui masterat nu îţi este clară atunci când acesta e încă în desfăşurare, motiv pentru care trebuie să-i anticipezi oarecum efectele undeva în viitor, care cine ştie când, cum şi dacă se vor mai manifesta.
3. nu întotdeauna poţi scăpa doar cu un masterat la activ: în primul rând pentru că specializarea pe care o alegi la un moment dat pentru un program de aprofundare nu e neapărat să răspundă tuturor nevoilor tale profesionale din viitor şi, în al doilea rând, pentru că există posibilitatea să constaţi că prima opţiune nu a fost deloc una potrivită sau s-a dovedit a fi total inutilă. Soluţia la ambele variante: un alt program de masterat.
4. nu toate programele de masterat sunt ceea ce te-ai aştepta să fie, iar „aprofundarea” domeniului s-ar putea dovedi, în cel mai bun caz, „superficială”.
5. în general, cursurile de masterat se limitează doar la a furniza informaţii cu nemiluita, dezvoltând în prea mică măsură competenţe practice.

Voi ce părere aveţi? Ce listă are şanse mai mari să fie îmbogăţită prima?

Sursa foto.

December 16 2010

Ce se poate întâmpla rău la un interviu?

Tagged Under : , , , , , ,

Aparent nimic. Nu au contraindicații. Decât pentru orgoliul personal în anumute cazuri. Sau pentru că dialogul cu nenea de la HR se dovedeşte adesea a fi un teren minat în care tu pierzi puncte ori de câte ori spui ceva ce îi provoacă angajatorului un spasm facial. Sau, sau, sau… orice din lista următoare, listă întocmită cu nişte colegi cu cele mai naşpa faze dinaintea sau din timpul unui interviu. Luați-o ca pe o listă de experiențe colectate de-a lungul timpului:

- Tot ce înseamna anunț care se termină în “Mai multe detalii la fața locului” ar trebui să fie tăiat din start de pe lista oricărui student. De obicei afli că “Nu, nu vei avea un salariu fix, dar vei avea un comision gigantic”, încercând să vinzi un lucru nefolositor unor personae neinteresate de el.
- Omul din fața ta să nu aibă treabă cu HR-ul. Să nu ştie să gestioneze interviul şi să nu fie clar pe anumite părți ale lui. Pentru că e mai bine să fie neclar…pentru el.
- Să ai parte de un interviu colectiv. Nu credeți că există aşa ceva. Mai gândiți-vă, iar dacă nu vi-l puteți imagina, vi-l descriu eu – Mai multe persoane la o masă, fiecare încercând să zică cât mai tare că el e persoană potrivită. Dacă nu ați văzut niciodată cum se reped nişte peştişori mici la firimitură de pâine, aveți ocazia să vedeți chestia asta cu oameni de 20-21 de ani.
- Cunoştințe minime PC se traduce în “Cunoşti protocolul TCP/IP?”
- Deşi nicăieri în anunț nu apărea ceva de genul “Şi în afară de scrierea şi trimiterea comunicatelor de presă te vei ocupa şi de traduceri din daneză în engleză”, chestia asta ți se cere brusc în timpul unui interviu.

Ştiu că toate exemplele astea par desprinse din SF, dar, până nu te loveşti de una, bănuiesc că e mult mai ok să pretinzi că nu se întâmplă.

Sursa poza