Clujeanca, pasionata de jurnalism, creative writing, blogging si online.

December 15 2010

Exerciții de stil (2)

Tagged Under : , , , , ,

Continui azi exercițiile de stil cu încă două încercări:

Partea subiectivă
Într-o după amiază călduroasă de vară mă plimbam pe Kiseleff, având la subraț un ziar de seară, împărțit de puştanii de la Aviatorilor. Eram extrem de încântată de noua mea bluză în dungi, pe care prinsesem o floare roşie deosebită. Bronzul delicat şi părul uşor ondulat se pare că atrăgeau destule priviri. În fine, mă simțeam foarte bine şi probabil că transmiteam acel je ne sais quoi. Cum trebuia să aştept la Victoriei o bună prietenă, m-am gândit că o pot aştepta la fel de bine pe o bancă, citind ziarul de categoria a II-a. Dacă până atunci sesizasem destule priviri care îmi erau aruncate şi le acceptasem cu o oarecare mândrie, acum simțeam că toată lumea se uită insistent la mine. La mine şi pe lângă mine.
M-am cufundat în lectura ziarului fără prea mult succes. Bine că tocmai trecea un tip bine. În fine, şi ăsta îmi zâmbea ciudat. Andreea, azi o arăți foarte bine, ori nu ştiu ce.
Dar hahalera aia nu se uita numai la mine, ci şi la ceva de lângă bancă. Mă ridic, mă uit. Lângă mine, mai mare frumusețea de pancarte:
Oropsit de soartă, mi-am pierdut casa şi mâna. Vă rog să binevoiți a mă ajuta”. Derbedeul care-mi zâmbea a început să râdă în hohote în timp ce eu nu ştiam ce să mai fac. Bine că cerşetorul dormea în front. Ce zi de pomină!

Vulgar

Da, era încă o după-amiază de aia împuțită de vară când toată lumea se prelinge uşor prin Bucureşti. Şi atunci s-a gândit să mă scoată un amic pe Victoriei. De parc’ altceva n-am mai bun de făcut. Bine că mai şi întârzie. Tâmpitu’.
Singura bancă liberă, împrejmuită de pancartele odioase cu „N-am mamă, n-am tată”. Pe bancă…ei, pe bancă stătea o fraieră care se prea poate să nu fi ştiut să citească dacă tot zăcea acolo. Fac pariu că până şi ziarul pe care îl avea în mână era pe dos. În loc să observe că lumea trece, face ochii cât cepele şi la pancarte şi la ea, don’soara afişa o stare de mega zen. Tipa poate chiar credea că ziua aia e o zi bună pentru ea. V-am zis că nu cred că o ducea capul.
Întră şi un gagiu bine în perimetru şi stă şi el să se uite la tipă. Poate nu o fi mai văzut proşti. Că şi eu mă uitam cam lung. Tipa începe să clipocească mai des din ochişori şi observă toanta, în sfârşit, pancartele. Gagiu’ începe să se strice de râs, eu la fel. Aia pleacă mai roşie decât floarea care o avea în piept. Dacă cerşetorul din spatele băncii nu ar fi dormit, cred că s-ar fi crăcănat şi el de râs.

Sursa foto: Flickr Creative Commons.

December 13 2010

Exerciții de stil

Tagged Under : , , , ,

Luna decembrie ar trebui sa fie luna cadourilor, luna patronată de Moşu’ si de colindele clasice. Din nefercire, in the real world, decembrie e şi luna deadline-urilor la job, la master, la problemele tale personale cărora ți-ai promis că o să le găseşti rezolvare pâna la finele anului 2010.
În mod normal, ar trebui să las naibii blogul pentru vreo două săptămâni şi să lucrez la temele de master. În mod normal, orice om întreg la cap asta ar face. Meh. Nu mă încadrez, aşa că am decis să îmbin utilul cu plăcutul. Pe scurt, unul dintre profesori a concluzionat că puțini dintre masteranzii de Jurnalism ştiu cu ce se manâncă arta scrisului. Şi ne-a mai încărcat cu o mică temă, nu înainte de a ne recomanda să ne inspirăm dintr-o carte – Exerciții de stil de Raymond Queneau.
Care e tema? Să scriem aceeaşi povestioară scurtă în 3 stiluri diferite, întocmai ca Raymond Queneau în Exerciții de stil. Partea bună a acestui proiect e că nu trebuie să încercăm 99 de stiluri ca şi autorul cărții, dar ar trebui să livrăm vreo 20. Aşa că voi pune pe blog 3-4 dintre “creațiile” ieşite. Poate vă inspiră, aşa cum sper să mă inspire şi pe mine.
Acum la lucru:
Încep tema cu primul stil propus de Queneau:

Notații (didascalii)

Piața Victoriei, ora 16:00. O fată tânără la vreo douăzeci de ani, purtând o bluză marinărească cu mâneci trei-sferturi cu o floare roşie în piept citeşte pe o bancă un ziar de seară. Lumea trece pe lângă ea, țintind cu privirea când locul de lângă bancă, când fată aflată pe ea. Tânăra observă şi încearcă să arate că nu este deranjată de acest lucru. Se afundă mai mult în cititul ziarului. Un tip atrăgător trece pe lângă ea zâmbind zeflemitor şi fixând-o cu privirea. Fata se ridică după 5 minute observând doua pancarte de o parte şi de alta a băncii, pline de mesaje care cer compasiunea şi banii trecătorilor.
Tânara fată părăseşte rapid perimetrul, uitându-se spre cerşetorul ce încerca să doarmă la câtiva metri de bancă.

Am ales Notații ca prim stil folosit pentru a descrie pe scurt şi obiectiv situația, lăsând urmărtoarele stiluri să descopere mai mult din poveste. Povestea din spatele cărții Exerciții de stil o găsiți aici.

Sursa foto: Flickr Creative Commons.